În singurătate
Mă ascund…
O iubesc.
Mă-ngrozeşte!
Am traversat un pustiu alături de stihii,
Am colindat clipe… revărsate-n veşnicie,
Am purtat o luptă nebună cu mine…
Lovind în lumină… m-am stins!
Acum e beznă şi plouă…
Simt clipa ce separă
E-ul şi lumea…
Inima a început o cursă-ameţitoare
Cu destinul…
Un car roman de luptă mi-e locul
Din care privesc singurătatea…
Port pe frunte coroana-nvingătorilor,
Măslinul mult prea tânăr a fost tăiat
Ca să ajungă sfânt prin luptă
Cu un sine veşnic încoronat!
Continui cursa deşi sunt singurul învins
De mine însumi… căci o iubesc…
Acel izvor amar plin de tristeţe,
E-un veşnic drog pentru un suflet orb!
.jpg)
